Deprecated: mysql_connect(): The mysql extension is deprecated and will be removed in the future: use mysqli or PDO instead in /home/psiholog/public_html/lib/class_db.php on line 85

Warning: Cannot modify header information - headers already sent by (output started at /home/psiholog/public_html/lib/class_db.php:85) in /home/psiholog/public_html/lib/headerRefresh.php on line 11

Warning: Cannot modify header information - headers already sent by (output started at /home/psiholog/public_html/lib/class_db.php:85) in /home/psiholog/public_html/lib/headerRefresh.php on line 13

Warning: Cannot modify header information - headers already sent by (output started at /home/psiholog/public_html/lib/class_db.php:85) in /home/psiholog/public_html/lib/headerRefresh.php on line 15

Warning: Cannot modify header information - headers already sent by (output started at /home/psiholog/public_html/lib/class_db.php:85) in /home/psiholog/public_html/lib/headerRefresh.php on line 16

Warning: session_start(): Cannot send session cookie - headers already sent by (output started at /home/psiholog/public_html/lib/class_db.php:85) in /home/psiholog/public_html/lib/class_user.php on line 67

Warning: session_start(): Cannot send session cache limiter - headers already sent (output started at /home/psiholog/public_html/lib/class_db.php:85) in /home/psiholog/public_html/lib/class_user.php on line 67

Warning: Cannot modify header information - headers already sent by (output started at /home/psiholog/public_html/lib/class_db.php:85) in /home/psiholog/public_html/lib/class_core.php on line 806
Psiholog Timisoara | Stima de sine

Stima de sine

 

Stima de sine este definita ca fiind reprezentarea in termeni de judecati de valoare pe care fiecare o avem despre propria persoana. Acesta idee da stimei de sine un statut foarte important intre factorii care influenteaza sanatatea noastra psihica.

Miscarea NEW AGE a stimulat printre altele si ideea ca la baza problemelor noastre psihologice sta o stima de sine scazuta. Daca ai o stima de sine crescuta fata de propria persoana si daca te simti bine, atunci si comportamentele pro-sociale vor fi mai numeroase. Uneori, ca urmare a unor traume sau probleme din trecut , dezvoltam o stima de sine scazuta fata de propria persoana , stima de sine scazuta care ne predispune la noi esecuri si in consecinta, la noi probleme psihologice.

Aceasta idee care da stimei de sine un statut foarte important intre factorii care influenteaza sanatatea noastra psihica este parte integranta a psihologiei de simt comun si a patruns si in stiinta.(Dawes,1996, apud. D.David, 2003)

Inceputurile stimei de sine sunt de fapt simplu corelate cu cele ale constiintei de sine, a carei componenta importanta este. Se pare ca pe la opt ani copiii acced la o reprezentare psihica globala despre ei insisi, ce poate fi masurata si evaluata stiintific.

Ei sunt atunci capabili sa spuna ca au diferite caracteristici- aspect fizic, trasaturi de caracter- si sa –si descrie starile emotionale.Isi percep trasaturile invariate , inteleg ca ramin la fel de-a lungul diferitelor momente pe care le traiesc. Imaginea pe care incep sa si-o formeze despre aceasta personalitate constituie baza pentru viitoarea lor stima de sine.

Teorii stadiale: S.Freud, E.Erikson, ontogeneza moralei (J.Piaget, L.Kohlberg)

Autori marcanti in domeniul personalitatii considera ca dezvoltarea acesteia, inclusiv pe linia constiintei de sine, nu se face liniar, ci in conformitate cu perioade bine marcate, subsecventionale, in raport de succesiune cvasinecesara: o anumita faza a evolutiei depinde decisiv de precedenta. Pentru S.Freud , viata psihicca desfasurindu-se sub semnul tensiunilor Id (pachetul de instincte biologice, dintre care libidoul sexual este de prim-plan), pornit sa se realizeze cu orice pret , si Supraeu (normele sociale interiorizate), care il supravegheaza indeaproape si il oprima daca e cazul, si unde Eul este pe post de negociator si mediator intre cele doua realitati contradictorii (Id si Supraeu), exista cinci stadii importante:

Stadiul oral, consumindu-se in mod normal in primul an de viata, pe parcursul caruia principala nevoie si sursa de satisfactieeste cea orala : aminca, a duce la gura si imbuca.Potrivit lui Freud, copiii care ramin dominati de acesta faza vor deveni adulti agresivi verbal si sarcastici.

Stadiul anal, caracteristic anului al doilea de viata, are in centru placerea derivind din eliminare. Foarte importanta este acum interactiunea cu mama i a invata sa foloseasca ,,olita’’, sa-si controleze ,,eliminarile’’. Copii care nu depasesc pozitiv aceasta etapa vor fi, in viziunea freudista, adulti ,,retentiv anali’’, murdari si lenesi.

Stadiul falic, cuprinde intralul 3-5 ani, in care copilul, descoperind ca organele genitale produc placere, este preocupat de propriul sex si incepe sa dezvolte fantezii sexuale. In centrul respectivelor preocupari stau gindurile focalizate pe parintele de sex opus, petrecindu-se acum procesul de identificare sexuala( incepe sa se formeze constiinta de ,,baiat’’ sau ,,fata’’). Copii care esueaza in acesta identificare timpurie vor avea, dupa parerea lui Freud, ca tineri si adulti, grave probleme de comportament sexual si tulburari ale sinelui.

Cele trei stadii sunt urmate de o perioada mai lunga de latenta, pe durata careia (6-12 ani), impulsurile sexuale ale copiilor, aflate inca in mare masura la nivel subconstient, sunt controlate si reprimate prin socializare, acum instalindu0se cu fermitate Supraeul. De la insistentele preocupari ( tot in zona subconstientului) fata de sexualitatea parintilor ( inclusiv complexul Oedip) si de la dependenta de acestia sau de alti adulti semnificativi, se trece la inclinatia si dependenta fata de peer grup ( grupul de aceeasi virsta si sex).

Stadiul final se numeste stadiul genital, care incepe dupa 12 ani, cind placerea izvoraste din contactele sexuale efective cu ceilalti, dorintele devin constiente, se dezvolta eul, care cauta satisfacerea impulsurilor erotice dupa principiile realismului social, imbinind exigentele Supraeului cu interesele personale. Debutul perioadei fiind preadolescenta, cu multiplele ei preocupari pubertine, evolutia cunoaste tot mai mult preocuparea fata de interesele si dorintele celorlalti si domolirea pornirilor egoiste.

Acceptarea neconditionata a propriei persoane

Festinger(1954)-citat de Pitariu, a precizat ca oamenii manifesta un impuls inerent spre autoevaluare. Acest proces se face prin compararea cu elemente de referinta obiective cum ar fi procentul de actiuni,, corecte,, . Cum aceste puncte de referinta sunt greu de gasit , compararea se face prin raportare la alte persoane.Orice individ intreprinde o serie de comparatii pe plan social si este incautare de feedback-uri ca baza pentru astfel de comparatii.

Capacitatea de a-ţi controla emoţiile disfuncţionale ţine în principal de adoptarea unei filosofii de viaţa de tip preferenţial – o filosofie a acceptării necondiţionate a oamenilor şi a implicării active şi depline în construirea propriului destin.

„Acceptarea de sine” înseamna „Acceptarea celuilalt” nu înseamnă că ne place şi aprobăm tot ceea ce face o anumită persoană, ci că realizăm o distincţie între faptul că ne place / displace o trăsătură sau un comportament al acelei persoane respectiv faptul că ne place / displace întreaga persoană (Waters, 2003).

Acceptare necondiţionată a celorlalţi oameni se referă la conştientizarea şi acceptarea faptului că facem parte dintr-o structură socială în cadrul căreia trebuie să manifestăm grijă şi înţelegere pentru cei din jur; acest lucru presupune acceptarea celorlalţi ca fiinţe umane valoroase, indiferent dacă aceştia se comportă moral, competent sau corect. Deşi persoana ca atare nu poate fi just catalogată ca fiind bună sau rea, comportamentele, gândurile sau emoţiile acesteia pot fi evaluate; altfel spus, putem să îi acceptăm pe cei din jur, fără însă a le accepta comportamentele sau gândurile negative sau greşite.

Pe lângă acceptarea necondiţionată a celorlalţi, trebuie să învăţăm să ne acceptăm pe noi înşine; dobândireaacceptării necondiţionate a propriei persoane se face învăţând să nu dai niciodată „note” sufletului sau esenţei tale, adică persoanei care eşti şi care are valoare intrinsecă prin simplul fapt că există. Vei supune evaluării doar comportamentele, afectele sau gândurile tale. Acceptarea propriei persoane presupune şi asumarea propriei imperfecţiuni, conştientizând că nimeni nu este perfect iar omul e supus greşelii.

Opusul acceptării necondiţionate a celuilalt/propriei persoane este evaluarea globală a acesteia. Celălalt/propria persoană va fi catalogată sau etichetată ca fiind bună/rea, competentă/incompetentă, admirabilă/respingătoare etc. în funcţie de performanţa într-o situaţie dată (ex. eşec la un examen) sau o caracteristică particulară (ex. nasul prea mare).

Oamenii sunt înclinaţi să caute mereu gratificarea imediată şi împlinirea rapidă a dorinţelor lor. Acceptarea necondiţionată a condiţiilor de viaţă se referă la conştientizarea utilităţii de a învăţa să îţi urmăreşti cu realism scopurile, fără a întreţine aşteptări iluzorii referitor la condiţiile de viaţă. Capacitatea de a tolera frustrarea, amânând gratificarea imediată pentru a-şi atinge scopurile pe termen lung, acceptând ceea ce nu poate fi schimbat şi schimbând ceea ce este posibil şi dezirabil este unul dintre semnele clare ale maturizării afective. Opusul acestei atitudini se referă la emiterea unor pretenţii dogmatice, rigide de a avea condiţii optime de viaţă, care să îţi asigure confortul personal; dacă aceste solicitări nu sunt satisfăcute - în trecut, prezent, sau viitor – persoana suferă, angajându-se într-o gândire catastrofică şi dezvoltând o toleranţă scăzută la frustrare.

psih.Paraschivescu Claudia Corina